Podul Carol I, minunea Europei.

Podul feroviar de la Cernavoda, dat in folosinta in 1895, este cel mai lung pod construit din metal din Europa.

Guvernul I.C. Bratianu a lansat in 1879 un concurs international de proiecte pentru ridicarea a doua poduri mari pentru transportul pe calea ferata. Dupa doua tentative nereusite la care nu s-a prezentat niciun proiect, statul roman a apelat la o solutie de avarie, numind o echipa de romani condusa de inginerul Anghel Saligny (1854-1925).

Ceea ce parea a fi la inceput un esec lamentabil s-a dovedit, dupa o munca de cinci ani, o lucrare inginereasca despre care a vuit intreaga Europa. Asa s-au nascut doua poduri metalice, construite in premiera mondiala din oteluri moi, complexul de peste 4.000 metri lungime fiind de departe cel mai lung de pe batranul continent. La un cost de 35 de milioane lei aur, incluzand aici calea ferata si constructia garilor, ansamblul de poduri a fost inaugurat de Regele Carol I, care a tinut sa bata ultimul nit de argint pentru podul de la Cernavoda.

Deplin convins de trainicia podului, Anghel Saligny a stat impreuna cu muncitorii intr-o barca, sub pod, in timp ce pe acesta trecea prima garnitura de 15 vagoane de marfa si un tren cu oaspeti venit special de la Bucuresti.

Deranjati de numele Carol I dat celor doua poduri, comunistii le-au botezat peste noapte cu numele inginerului Anghel Saligny, pe care au avut grija sa-l cosmetizeze in „Saligni”. Mai mult, Ceausescu a tinut cu orice pret sa arate ca si el este in stare sa construiasca si, in anii 1986 si 1987, au aparut alte poduri langa cele care au fost trecute „pe linie moarta”.

Nici acum, potentialul turistic al podului de la Cernavoda nu este deloc valorificat. Desi in fiecare saptamana exista grupuri de turisti straini care merg in Delta si fac o escala la Cernavoda, vizitarea podului de fier nu este inclusa in program.

Am solicitat ministrului Orban includerea obiectivului intr-un program turistic ambitios, cu deplasari ale turistilor din tarile pe unde trece Dunarea, in care podul sa fie vedeta, si a parut incantat de idee”, spera sa puna in valoare vechiul pod Gheorghe Hansa, primarul orasului Cernavoda.

Proiectul cuprinde si vizitarea cramei din localitate, si a cetatii Axiopolis, situata la circa doi kilometri de Cernavoda, acolo unde comunistii au amplasat un depozit de armament pentru a limita accesul.

„Desi orasul are opt poduri, cel mai important a fost, de departe, podul Carol I. Fara el, orasul ar fi ramas un sat ceva mai mare. Istoria urbana a inceput odata cu podul si atunci viata localnicilor s-a schimbat. Oamenii se chinuiau ingrozitor, era un bac plutitor ce-i trecea de pe un mal pe altul, ciobanii se chinuiau groaznic cu animalele.” (G.Hansa)

Dimensiuni: Podul de peste Dunare are deschiderea centrala de 190 de metri, cu doua console de cate 50 de metri, pe care se reazema grinzi independente, de 90 de metri lungime. Podul peste Borcea are trei deschideri de cate 140 de metri si 11 deschideri de cate 50 de metri. Ambele poduri au o inaltime de 30 de metri si sunt construite din oteluri usoare.

Unicitate: Prin lungimea de 240 de metri a grinzilor principale si prin deschiderea maxima realizata, de 190 de metri, podul de peste Dunare era in anul inaugurarii, 1895, cel mai mare din Europa continentala. Ansamblul de poduri din metal era si cel mai lung din Europa, cu un total de 4.087,95 de metri.