overflowing senses, hightened awareness
pregnanta amintirii zilei de ieri nu face rau. cum ar putea? pot sa spun multe fraze cu aer fatalist despre ce s’a intamplat sau nu ieri, in gen “e prima data cand … de multa vreme” etc. dar nu are niciun rost. va ramane doar dovada ca, atunci cand te astepti mai putin ca ceva pe lume sa’ti perturbe siragul de 21 zile de foc, se gaseste o configuratie astrala atat de prielnica psihicului incat fizicul nu mai simte oboseala acumulata. nu are sens sa individualizez actiuni, sa definesc procente de stimulare a simtului meu estetic, caritabil sau a orgoliului, toate au fost intr’o masura. nu are sens sa caut nod in papura, o nu, deoarece demult puritatea nu mai este sinonima cu fericirea in cazul meu. frumusetea unei zile trecatoare rezida si in a trece peste ceea ce in alte circumstante, atat de des, ramane ca un pitic, mai stii, chiar engrama, vai. nu trebuie sa ma intreb, sunt convins, singur nu as fi reusit nimic ieri, nu as fi compus din fragmente atat de intuitive o zi care a curs firesc, in care nu au fost timpi morti, timpi obsesivi si halucinanti care m’ar readuce in … mitul lui platon? si nu voi arata cu degetul un om, un animal, o cana cu vin, nu voi pune in balanta ce a fost regizat si ce a fost o intamplare (dar dc te’ai tuns totusi?) si, mai ciudat decat atat, nu voi asocia vreo melodie nici zilei, nici persoanelor. chiar nu stiu ce melodie ar fi, dar pentru prima oara as putea spune pe ce material ar fi inregistrata. nu fii asa, prietene, de tine am timp in tot restul zilelor. de tine am timp acum cand scriu. i am now looped in the loops of your tremolos.
Seize the throne
Seize the mantle
Seize the crown
oh yeah. none of it :)














